10 mituri comune despre alimente

10 mituri comune despre alimente

Domeniul nutriției este unul care se află într-o continuă mișcare și schimbare, iar ceea ce astăzi este literă de lege, trebuind să fie urmată de toată lumea, mâine poate ajunge să fie nimic mai mult decât un mit, o legendă sau un sfat atât de învechit, încât ar putea fi trecut foarte ușor la categoria relicve. Tu ce părere ai despre tine, crezi că ești la curent cu tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu? Poți spune că ai aflat ultimele noutăți? Sau ai rămas deja cu multă în urma celorlalți? A venit timpul să fii la zi cu nutriția și să nu te mai încurci în detalii nesemnificative sau în mituri vechi de când lumea. Să lămurim, aici și acum, care sunt, în accepțiunea multora, cele 10 mituri comune despre alimente și să dezvăluim adevărul din spatele lor!

1. Eliminarea grăsimii din alimentație face mesele mai sănătoase

Ți-ai propus ca, de acum înainte, să refuzi pizza, să nu mai mănânci dulciuri și să treci, mai degrabă, pe salate, carne de pui slabă, roșii, ardei grași și alte legume verzi. Evident, nu poți uita să adaugi și un pic de zeamă de lămâie sau niște oțet balsamic pentru a face salatele și mai gustoase. Totuși, lipsește ceva din această combinație. Poate nu realizezi, dar prin eliminarea grăsimii din alimentație, te privezi de vitamine și nutrienți folositori. Dar, vei spune tu, grăsimea nu este bună! Am auzit de nenumărate ori ce efecte nocive are asupra sănătății corpului uman, în special asupra vaselor de sânge. Știi foarte bine că ea se depune pe acestea și le îngroașă, ducând, în timp, la apariția bolilor de inimă. Da, este absolut corect ceea ce îmi zici tu, însă eu făceam referire la grăsimile bune. Cum ar fi, spre exemplu, cele care se găsesc în avocado și nuci. Ele conțin nutrienți buni pentru inimă și vitaminele A, D, E și K și ajută organismul să se simtă sătul după fiecare masă. Să văd eu cum poți avea o dietă echilibrată fără ele!

2. Toate alimentele slabe sunt sănătoase

Nu, legumele nu intră, de această dată, în discuție. Alimentele cu un conținut scăzut de grăsimi și care sunt procesate reprezintă principala problemă. Adesea, ele au în compoziția lor ingrediente precum sunt zahărul și carbohidrații rafinați, ambele fiind responsabile pentru țesutul adipos depus în corpul tău. Din nou, simt nevoie unei mențiuni... Grăsimile nu trebuie evitate per total. Nu toate sunt rele. Însă este foarte important să știi pe care să le alegi. Cele bune te pot ajuta destul de mult. Mai mult de atât, corpul chiar are nevoie de ele. Studiile științifice au arătat că grăsimile monosaturate (din nuci, avocado sau migdale), acizii omega-3 și unele grăsimi saturate (din nuci de cocos sau cacao), fac bine sistemului cardiovascular și producției de testosteron, important pentru cei care practică un sport precum este culturismul.

3. Laptele reprezintă cheia pentru oase mai puternice

Laptele are un conținut ridicat de calciu, acesta fiind important pentru sănătatea oaselor, de aceea se recomandă să consumi câte un pahar în fiecare dimineață, la micul dejun. Stai puțin, unde este vitamina K? Nu a zis nimeni nimic despre ea! O a doua componentă vitală în menținerea sănătății oaselor este vitamina K. Când devii adult, principala ta grijă este să minimizezi deteriorarea lor, iar vitamina K poate face acest lucru pentru tine. Pe lângă beneficiile enumerate până acum, aceasta mai face posibilă și transportarea calciului în locurile în care este nevoie de el, nepermițându-i să se depună sau să ajungă acolo unde nu trebuie. Vitamina K nu este prezentă într-o cantitate foarte mare în lapte, ea trebuind să fie suplimentată din alte surse (legumele verzi, gen napul, conținând până la 1062,1 miligrame/128 grame de napi). Ca bonus, prin consumarea acestor legume, îți iei și doza necesară de calciu.

4. Un aport mai redus de sodiu ajută în tratarea tensiunii arteriale ridicate

O dietă normală, bogată în sodiu, nu reprezintă o alegere bună când vrem să ne menținem o stare de sănătate optimă, la fel cum nici consumarea unor alimente sărace în sodiu nu este o alternativă potrivită de redresare a situației. De fapt, multe dintre alimentele procesate care au un conținut redus de sodiu sunt deficitare în potasiu, el fiind cheia unei tensiuni arteriale scăzute. Un studiu publicat în anul 2012 în jurnalul medical "Acta Cardiologica" din Belgia, a mers chiar mai departe, susținând că o creștere a nivelului de potasiu în corp poate echilibra sau elimina efectele vătămătoare ale unei diete bogate în sodiu. Ai citit corect: răspunsul la această dilemă este să mănânci mai multe alimente bune, nu doar să le eviți pe cele rele. Reglează-ți nivelul de potasiu consumând cartofi dulci, avocado, linte și banane.

5. Evitarea alimentelor sărate este esențială pentru micșorarea aportului de sodiu

Poți să nu mai mănânci nici un fel de covrigei sărați, dacă asta te face să crezi că poți contribui la scăderea aportului de sodiu, însă adevărul este că multe alte alimente procesate conțin acest ingredient pentru a le da gust, nu doar pentru a le face sărate. O porție de alune cu sare are mai puțin de 10% din limita maximă zilnică de sodiu, pe când multe produse de patiserie conțin un procent mult mai mare. Dacă nu simți gustul sării din acestea, nu înseamnă că ea nu este prezentă acolo. Cel mai probabil, el s-a diminuat și nu mai este atât de pronunțat din cauza procesului de fabricație prin care trec produsele respective.

6. Proteina este singurul "combustibil" esențial de luat după un antrenament

Corect, proteina trebuie luată imediat după un antrenament cu greutăți mari, dar nu trebuie să uiți de carbohidrați. Aceștia ajută la refacerea rezervelor de glicogen. Având suficientă glucoză în organism, tu te vei afla într-o condiție optimă și vei fi pregătit pentru următorul antrenament. Pentru a profita din plin de perioada de recuperare, fă-ți dinainte un plan și include în el o masă post antrenament care să conțină un raport proteină-carbohidrați de 1:3 sau 1:4. Ca sugestie, mănâncă niște cereale cu ton sau adaugă banane într-un shake.

7. Carnea este importantă, pentru că oferă suficiente proteine dietetice

Pieptul de pui și carnea de vită sunt ambele bogate în proteine, dar nu sunt, sub nici o formă, singurele alimente pe care ar trebui să le mănânci în acest scop. Nu poți omite dintr-o dietă sănătoasă și echilibrată legumele, cerealele sau produsele lactate. În 128 de grame de fulgi de ovăz se găsesc 6 grame de proteine, în timp ce, într-o porție standard de legume, sunt cam 3-4 grame de proteine. Nu încerc să te transform în vegetarian, ci vreau doar să-ți spun că, alimente precum nucile, semințele, fasolea, cerealele sau legumele, au și ele un conținut important de proteine. Dacă amesteci 128 de grame de fulgi de ovăz cu o lingură de unt de arahide și câteva linguri de semințe de cânepă, ajungi imediat la un număr impresionant de 25 de grame de proteine. Prin contrast, o porție de cârnați de curcan are numai 11 grame.

8. Margarina este mai sănătoasă ca untul

Valoarea nutrițională a multor vegetale dispare atunci când sunt transformate în cuburi de pastă gelatinoasă. Margarina (căci despre ea este vorba) și alți înlocuitori procesați ai untului au în compoziția lor vegetale, dar asta nu îi face neapărat numai buni de mâncat. Unele margarine conțin ulei de soia, ulei de porumb, ba chiar și ulei de bumbac, care sunt unele dintre cele mai rele grăsimi din câte există. Acestea au un procent ridicat de acizi grași omega-6 și omega-3. Deși se recomandă includerea lor în dieta ta, consumul lor trebuie să fie monitorizat îndeaproape, pentru a nu se ajunge la excese sau abuz. Din păcate, în alimentația noastră de zi cu zi a societății moderne, balanța se înclină tot mai mult în favoarea acizilor omega-6, ceea ce nu este tocmai bine. Inflamațiile la nivelul celulelor au o strânsă legătură cu multe boli cronice, iar când raportul dintre omega-6 și omega-3 este de 6:3, acizii din urmă nu mai reușesc să facă o treabă la fel de bună în menținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge. Pentru a evita astfel de probleme, alege o alternativă la grăsimile din plante, și anume cele din nucile de cocos, avocado, susan și ulei de măsline.

9. Toată soia este la fel

A mânca un măr întreg, proaspăt cules din copac sau cumpărat de la magazin, nu este tot una cu a mânca același fruct, dar făcând parte din compoziția unei plăcinte cu mere. E cu totul și cu totul o altă situație. La fel, nici soia procesată nu este una și aceeași cu soia fermentată. Când soia este pusă la fermentat, mulți dintre anti-nutrienții din ea nu sunt foarte activi (și chiar se descompun în procesul de fermentare). Pe lângă aceasta, se obțin și probioticele. Acești anti-nutreinți, prezenți într-un număr mare în soia nefermentată, sunt un semnal de alarmă pentru majoritatea oamenilor. Unul dintre ei, acidul fitic, poate bloca absorbția nutrienților importanți. Alții pot provoca probleme intestinale, fiind asociați cu numeroase afecțiuni medicale. Concluzia în acest caz: soia fermentată este bună. Specialiștii în nutriție recomandă evitarea izolaților din soia, a înlocuitorilor cărnii pe bază de soia, a batoanelor sau cerealelor care conțin soia. În locul lor, încearcă să consumi tempeh, natto sau miso. Acestea sunt niște mâncăruri cu adevărat sănătoase, care ajută digestia și absorbția nutrienților, oferindu-i, în același timp, proteine organismului.

10. Sucul de fructe este una și aceeași cu fructul întreg

Răspuns scurt: NU. Evident că sucul de fructe, indiferent de forma în care se prezintă (mai ales cel foarte procesat, la sticlă sau la cutie) nu are aceleași proprietăți ca fructul din care a fost obținut (presupunând că acel suc conține, într-adevăr, ceva urme din fructul respectiv). În el se află, în urma procesului de fabricație, zahărul extras din fruct, alături de cine știe ce alte bazaconii de ingrediente etichetate ca fiind "100% naturale". Mare parte din nutrienții și fibrele pe care le are, în mod normal, orice fruct sunt eliminate prin procesare. De asemenea, dispar și fitonutrienții, cum ar fi flavonoidul hesperidină, aflat în pulpa și coaja portocalelor. Acesta este foarte util în reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului, printre altele. O bucată dintr-un fruct poate conține până la 50, 60, 80 sau 100 de fitonutrienți diferiți, unii dintre ei fiind benefici pentru sănătatea inimii, iar alții, pentru reducerea inflamațiilor. Când mănânci un măr întreg, tu ai parte de toți acești compuși, dar când bei doar suc, aceștia nu mai sunt prezenți în el.