Ridicări frontale cu gantere

Ridicări frontale cu gantere

Despre exercițiul RIDICĂRI FRONTALE CU GANTERE

Ridicările frontale cu gantere sunt un exercițiu ușor de executat, care vizează mușchii umerilor, în special deltoidul anterior. Mișcarea se execută de obicei folosind gantere cu o greutate nu foarte mare, pentru a evita o eventuală accidentare a articulației umerilor.

Rutină exercițiu RIDICĂRI FRONTALE CU GANTERE

  • apucă cu fiecare mână câte o ganteră, folosind o priză cu palmele orientate spre înapoi;
  • stai în picioare, cu spatele drept și picioarele ușor depărtate; întinde brațele și poziționează ganterele pe partea frontală a coapselor; aceasta este poziția de start;
  • având grijă să menții trunchiul nemișcat, ridică ganterele în fața ta, ținând coatele ușor îndoite și palmele întotdeauna orientate în jos; continuă până când ganterele ajung paralele cu podeaua sau chiar un pic mai sus; expiră în timp ce execuți această mișcare;
  • fă o pauză de o secundă în partea de sus a mișcării, apoi inspiră și coboară încet ganterele către poziția de start;
  • numărul de repetări variază în funcție de programul de antrenament pe care îl urmezi.

Ridicări frontale cu gantere

Variații ale exercițiului RIDICĂRI FRONTALE CU GANTERE

Ridicările frontale cu gantere mai pot fi executate și cu câte un braț, pe rând, sau folosind o bară dreaptă în loc de gantere.

Grupele musculare antrenate de exercițiul RIDICĂRI FRONTALE CU GANTERE

Orice exercițiu folosește multe grupe musculare pentru a fi executat, însă se iau în calcul doar grupele musculare folosite direct. Exemplu: la flexii biceps din picioare lucrează și toți mușchii picioarelor pentru a menține poziția verticală a corpului, însă ei nu sunt direct implicați în mișcarea de flexie a antebrațului, deci nu se iau în considerare. Grupele musculare de mai jos sunt listate în ordinea aportului adus acestui exercițiu.

Muschii umerilor

Mușchii umerilor (Deltoizi) trebuie antrenați cu foarte mare grijă, principalul lucru de care trebuie să ținem cont fiind protecția încheieturii umărului. Această încheietură este cea mai mobilă din întregul organism, fapt ce o face și cea mai instabilă încheietură, adică încheietura cu cele mai mari șanse de accidentare.